Belle II

Publié le par AngelaFurtuna

PROGRAMUL  DE  EDUCAŢIE  ANTIDISCRIMINARE AL BIBLIOTECII BUCOVINEI

EU-HOPE DIVERSITY

 

BELLE (II)

 

 

 

După  masa rotundă din data de 17 martie  ce a avut loc  la Colegiul Naţional „Petru Rareş” în cadrul Zilelor Francofoniei de la Suceava 2008 (17-22 martie) , în faţa tinerilor talentaţi francofoni şi a dascălilor lor, entuziasmul directorului Centrului Cultural Francez din Iaşi, domnul José-Maria Queiros, ca şi al domnilor profesori universitari francezi de elită Jean-Pierre Dubost şi  Michel Beniamino a fost netrucat. Energia şi pasionalitatea puse la lucru de copii şi de profesorii lor au scos la suprafaţă calităţi vii şi efecte pedagogice lăudabile ale învăţământului de limbă franceză românesc, de nivel gimnazial, liceal şi universitar, în particular ale celui sucevean. Limba franceză este în fond limba eternă de cultură europeană, distilându-se în cursul evoluţiei sale aristocrate de salon, îmbogăţindu-se în etapa ei de condimentare burgheză sau a celei de împrimăvărare istorică democrată şi revoluţionară. În tot acest timp, engleza se impune ca limbă a civilizaţiei (citeşte a tehnologiei de top actuală). Dacă limba germană a fost limba unui imperiu care a dat românilor instituţii şi baze incipiente ale capitalismului, ca şi respect faţă de instituţii şi faţă de axiologie (vezi Ardealul şi Bucovina din epoca imperiului austro-ungar), limba franceză este, în particular, ca limbă de cultură, şi limba preferată şi aleasă de bunăvoie de români încă de acum câteva secole, fiind şi limba persuasiunilor-seducţiilor celor mai spectaculoase în plan politic, educaţional şi economic, şi fiind şi limba de vehiculare a curentului de stânga moderat al intelectualităţii europene (acea stângă ce părea să conducă şi spiritul public românesc în direcţii rezonabile şi care ar fi evoluat cu decenţă, probabil la fel ca în celelalte state europene civilizate, dacă derapajele extremiste ale deceniilor al treilea şi al patrulea ale secolului trecut nu ar fi curmat brusc evoluţia către democraţie a României – citiţi această remarcă prudent, ca pe un pasaj ce se referă la virtuţile politice ale limbii franceze, nicidecum la gusturi politice ale autoarei, care nu prea mai posedă aşa ceva căci e o… sceptică mântuită).

Privindu-vă, simt că tot ce fac în România este important şi util”, a spus domnul Queiros asistenţei, amintindu-şi de nopţile şi zilele fără odihnă în care, alături de echipa Centrului Cultural Francez ieşean, pune la punct proiectele culturale ce se desfăşoară cu sprijinul guvernului francez pe teritoriul României şi al Franţei. „Cine susţine că francofonia are probleme, ar fi trebuit să se afle aici, să vadă tinerii şi profesorii lor de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” la această manifestare a excelenţei francofoniei actuale”, a afirmat cu emoţie sinceră şi admiraţie profesorul Jean-Pierre Dubost. Profesorul Beniamino a subliniat, cu ochi de expert, „munca şi entuziasmul, investiţia de timp şi pricepere, care sunt în primul rând ale profesorilor şi apoi ale elevilor. Performanţele lor sunt pe măsură şi sunt lăudabile”.


Jose-Maria-Queiros--Jean-Pierre-Dubost--Michel-Beniamino-contrast.jpg (José-Maria Queiros, Jean-Pierre Dubost şi  Michel Beniamino )

Până la urmă, cea care câştigă cel mai mult din francofonie dar şi cu ocazia Zilelor Francofoniei este însăşi România, prin copiii săi care se desăvârşesc prin studiul francezei, prin intelectualii săi, prin oamenii săi de afaceri şi prin oamenii săi de cultură, prin politicienii şi reprezentanţii media ce găsesc şi regăsesc în francofonie şi un model, şi repere civilizatoare, începând cu domeniul delicat al cultului pentru valoare şi terminând cu respectul faţă de civilitate şi faţă de drepturile fiecărui cetăţean, pentru lupta împotriva discriminării. Limba franceză atrage virtuţile romantice şi idealiste  ale eternului român visător şi nădăjduitor de Libertate, Egalitate, Fraternitate - slogan care împrospătează de secole, după model francez,  aerul unei Europe greu puse la încercare.

…Ascult din nou Belle cu Garou, Daniel Lavoie şi Patrick Fiori. „Quel est celui qui lui jettera la première pierre/ Celui-là ne mérite pas d'être sur terre/ O Lucifer ! Oh ! Laisse-moi rien qu'une fois/  Glisser mes doigts dans les cheveux d'Esméralda//”

Belle, ma France! Belle, ma Roumanie!

 

Angela Furtună

Scriitoare, publicistă

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

angela.furtună@gmail.com

   (publicat în Monitorul, miercuri, 26 martie, 2008)

 

 

 



Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article